Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Noii miniștri: unii cu locuință spațioasă, alții cu jumătate de casă

Alte două persoane din noul Guvern care au obținut funcția de ministru pentru prima dată sunt Serghei Afanasenco și Vasile Bâtcă. Ultimul are o experiență bogată de muncă în serviciile publice, ocupând de-a lungul anilor o funcție de conducere în poliția din Nisporeni, iar din 2011 a condus întreg raionul. Bâtcă are și o avere frumoasă: o casă spațioasă, un apartament în Chișinău și câteva loturi de teren. Afanasenco, la rândul său, a ocupat și el o funcție de conducere, doar că într-o  asociație pentru susținere a persoanelor cu dizabilități. Și averea sa e mai mică. Ministrul deține doar jumătate dintr-un apartament în Chișinău. Averea sa poate fi comparată cu cea a ministrei Culturii, care la capitolul imobile indică în declarația de avere doar un apartament de 37 m.p. 

Serghei Afanasenco

Promovat fără succes în Parlament de PCRM şi “Patria”, ajunge ministru cu PDM

Cabinetul de miniştri condus de premierul Chiril Gaburici a venit cu mai multe surprize, care, posibil, vor fi motivul unei atenţii deosebite din partea societăţii. Una dintre acestea ar fi şi noul ministru al Tineretului și Sportului Serghei Afanasenco, care este și președinte al Comitetului Paralimpic. Afanasenco a fost propus de Partidul Democrat (PDM). El are 47 de ani, a absolvit o şcoală profesional-tehnică, fiind de meserie strungar. Patru ani a fost muncitor la uzina “Microprovod” din Chişinău. La 26 de ani a trecut printr-o dramă: într-un accident rutier i-a fost fracturată coloana vertebrală. Pentru a se recupera a avut nevoie de patru ani, însă a rămas imobilizat în scaunul cu rotile. Cu toate acestea, a practicat diverse genuri de sport: atletism, baschet, biliard, nataţie. A fondat  Asociaţia “Invasport”, pentru susţinerea oamenilor cu dizabilităţi locomotorii care practică sportul. La 45 de ani a absolvit Universitatea de Cultură Fizică şi Sport. În 2008 s-a angajat ca specialist principal la Centrul republican pentru copii şi tineret “Artico”, ocupându-se de organizarea diferitelor evenimente sportive pentru persoanele cu dizabilităţi. Din 2009 a antrenat echipa naţională paralimpică la tenis de câmp. Împreună cu partenerii săi de la Societatea Orbilor, a selectat sportivii pentru participare la Jocurile Paralimpice.

Potrivit declaraţiei de venituri prezentate Comisiei Electorale Centrale înainte de recentele alegeri parlamentare, în perioada 2012-2013 a câştigat la locul de muncă 39 840 de lei plus pensia de 1 220 de lei pe lună. Toată averea sa, conform aceleiaşi declaraţii, este jumătate dintr-un apartament cu suprafaţa de 47,2 m.p din Chişinău.

Serghei Afanasenco s-a bucurat de o mare susţinere din partea Partidului Comuniştilor. La alegerile din aprilie 2009 a devenit deputat pe lista PCRM, dar a deţinut mandatul doar două luni, pentru că la alegerile parlamentare anticipate din iulie acelaşi an, ocupând poziţia 58 pe lista PCRM, nu a mai ajuns în Legislativ. Situaţia s-a repetat şi la alegerile din noiembrie 2010, când a fiigurat deja pe locul 59 în lista PCRM. Tot în perioada guvernării comuniste Serghei Afanasenco a primit două distincții: medalia “Meritul civic” (2003) şi “Ordinul de Onoare” (ianuarie 2009).

La alegerile din noiembrie 2014 Serghei Afanasenco şi-a încercat norocul pe lista Partidului “Patria”, condus de Renato Usatâi, fiind plasat pe poziţia 26. Și de această dată a avut ghinion: cu câteva zile înainte de scrutin partidul a fost eliminat din cursa electorală, fiind acuzat de folosirea în campanie a resurselor financiare provenite din străinătate.

Vasile Bâtcă

În patru ani: viceprimar, preşedinte de raion, deputat, ministru

Vasile Bâtcă, noul ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, are 44 de ani și a absolvit şcoala şi Academia de Poliţie, apoi Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Timp de 12 ani a lucrat în subdiviziunile Ministerului de Interne, ajungând până la funcţia de vicecomisar al poliţiei din Nisporeni. După  alegerile locale din 2007 a devenit viceprimar al orașului Nisporeni. Ulterior a aderat la Partidul Democrat (PDM) și a devenit unul dintre liderii organizaţiei teritoriale. După alegerile locale din iunie 2011, cu voturile fracţiunilor PDM, PCRM şi PL din Consiliul Raional a fost ales preşedinte al raionului Nisporeni.

La scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 a figurat pe poziţia a 19-a a listei electorale a Partidului Democrat. Amintim că la aceste alegeri PDM a obținut anume 19 mandate de deputat. Atunci când a trebuit să aleagă între opțiunea de a merge în Parlament sau a rămâne la conducerea raionului, Vasile Bâtcă a ales mandatul  de  deputat. Iar peste aproximativ o lună a renunţat şi la acesta, preferând postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în Guvernul Gaburici.
    
Conform declaraţiei de venituri plasate pe site-ul CR Nisporeni, în anul 2013 familia Batcă a avut două surse de venituri: salariul de preşedinte de raion al capului familiei – 131,6  mii lei şi leafa de 35 mii de lei de la firma „Pabinus-COM” SRL a soţiei Natalia. În anul precedent veniturile oficiale ale soţilor Bâtcă, judecând după aceleaşi surse, au fost cu circa 30 la sută mai modeste.
    
La prima vedere aceste venituri sunt mai mici decât cheltuielile suportate de familia Batcă în ultimii ani. În perioada 2010-2013 Vasile Bâtcă, în afară de casa din Nisporeni cu suprafaţa de 160 m.p. şi două loturi de pământ, primite încă în 2003 cu titlu de donaţie, a procurat un apartament în Chişinău de 80 de m.p. şi are 10 loturi de pământ cu suprafaţa totală de circa 6 hectare. Iar în electorala 2014 ministrul a donat în fondul partidului 80 de mii de lei. Asta în timp ce, la rândul său, este dator băncii Victoriabank, întrucât în 2013 a luat un credit de 720 de mii de lei pe 15 ani.

Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, familia Bâtcă ar mai avea şi alte surse de venituri, dar care nu sunt indicate în declaraţiile de venituri şi proprietăţi. De exemplu, două persoane cu numele Vasile şi Natalia Bâtcă apar ca fondatori ai SRL „NV-Pozitiv”, firmă înregistrată la iunie 2009, cu sediul pe strada Lech Kaczynski, ambii deţinând câte 50% din capitalul social. Natalia Bâtcă este și administrator al societăţii. Într-un raport prezentat Biroului Naţional de Statistică, pentru anul 2012, se arată că această firmă a avut din vânzări un venit de peste 2 milioane de lei. La Camera Înregistrării de Stat Natalia Bâtcă mai figurează ca administrator al filialei din Nisporeni a Întreprinderii cu capital străin „Varda” SRL, specializată în comerţul cu băuturi alcoolice, produse alimentare şi din tutun.

Solicitat să comenteze informaţiile de la Camera Înregistrării de Stat, Vasile Bâtcă ne-a spus: „ICS “Varda” SRL nu mai activează din 2007, dar şi când activa soţia a lucrat ca manager de vânzări şi nu administrator. Şi la SC “Pabinis-Com” SRL soţia mea este o simplă angajata”.  

Monica Babuc

Ministra cu apartament modest, dar verificată de CNI

Monica Babuc este prima femeie care conduce Ministerul Culturii al Republicii Moldova, acum fiind la al doilea mandat. A fost promovată în funcţie de PDM în mai 2013, în cadrul Guvernului Leancă. În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 a devenit deputat pe lista aceluiaşi partid, dar a preferat să rămână ministru.

Monica Babuc a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova şi a făcut studii postuniversitare la Universitatea “M.Lomonosov” din Moscova. Revenind în Republica Moldova, a lucrat un an lector la Universitatea de Stat, cinci ani - şefă a serviciului personal al filialei Chişinău a Băncii de Economii, apoi două decenii - în Aparatul Parlamentului, unde a deţinut mai multe funcţii, inclusiv de şef de cabinet al prim-vicepreşedintelui Parlamentului Vladimir Plahotniuc, consilier al preşedintelui Legislativului, Igor Corman, şi şef al serviciului informare al Parlamentului Republicii Moldova. Ulterior, într-un interviu, Monica Babuc afirma că în Legislativ a acumulat o experienţă bogată care i-a prins foarte bine la Ministerul Culturii.

Conform declaraţiei de venituri şi proprietăţi, familia Babuc a avut în anul 2013 trei surse de venituri: Monica Babuc a câştigat de la minister 119.163 de lei, soțul său, Anatolie Babuc, vicedirector al Departamentului logistică al Î.S. „Moldtelecom”, a încasat aproximativ 218.000 de lei, iar fiica Nicoleta a avut un venit de 4000 de lei din activitatea de arhivar la SC ”Autoalternativa” SRL. Familia Babuc locuieşte într-un apartament de 37 de m.p., cumpărat în anul 2002. Potrivit declaraţiei, soții Babuc nu au în proprietate mașini, terenuri și nici nu dețin acțiuni în firme sau conturi bancare.

În acelaş timp, în toamna anului 2014, RISE Moldova a stabilit că “Monica Babuc  nu a declarat cota-parte de 15% pe care o deține soțul ei în firma ”Bazis-D” SRL și pe cea de 100% în societățile comerciale ”Building Line” SRL și ”Imobil-Alpina” SRL.

RISE Moldova a contactat-o pe ministra Culturii pentru a preciza de ce nu a declarat afacerile soțului, însă ea a evitat subiectul. În baza acestei investigaţii, Comisia Națională de Integritate a pornit un control pe numele ministrei, control care se află în prezent în desfășurare.

După câteva luni de activitate la Ministerul Culturii, în cadrul unei emisiuni televizate, Monica Babuc susţinea: „Vom pleda ca domeniul culturii să devină o prioritate naţională …Trebuie să depăşim starea de lucruri în care teatrele sau cinematografele să depindă doar de finanţarea de la buget…. Noi trebuie să ne îngrijim de promovarea cadrului normativ pentru industriile culturale, ca acestea să preia anumite impozite… … Privatizarea teatrelor nu este exclusă, nimic nu este exclus, dar toate aceste soluţii trebuie examinate minuţios. Condiţia de bază trebuie să fie ca teatrele să nu dispară ca instituţii culturale”.

Ulterior, pe parcursul anului 2014, inclusiv în campania din preajma alegerilor parlamentare recente, ministra Babuc menţiona: “Mă bucur foarte mult că am reuşit să obţinem cinci unităţi suplimentare de personal pentru structura Ministerului Culturii, cu care vom suplini nişte domenii-cheie. Mai întâi Direcţia Analiză, Evaluare şi Monitorizare a politicilor culturale, apoi Direcţia Comunicare Internaţională…”. La capitolul realizări, ministra mai nota că în anul 2014 instituția pe care o conduce ”a încercat să se orienteze spre tradiții” și ”spre susţinerea teatrelor, a bibliotecilor, prin programul Novateca, a muzeelor”.

Vorbele şi realităţile

Într-un interviu publicat pe www.mc.md, Monica Babuc afirma: “Tindem foarte mult să schimbăm modul în care ministerul comunică cu opinia publică şi cu mass-media. La acest capitol chiar a existat o carenţă... Vrem să stabilim o comunicare permanentă şi transparentă cu opinia publică şi cu mijloacele de comunicare în masă, deoarece suntem siguri că noi ca şi instituţie am avea doar de câştigat de pe urma acestor colaborări”. Practica arată că declarațiile ministrei nu corespund cu realităţile. În vara anului trecut administrația raionului Rezina a revenit la o idée promovată încă prin 2008 de Asociaţia pro-rusă “Vece” şi de unii demnitari din guvernarea comunistă de a înălţa în piaţa centrală din oraşul Rezina un complex în memoria victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, războiului din Afganistan şi conflictului militar de la Nistru din 1992. Intenţia a trezit reactii controversate în rândul populaţiei din raion pentru că în oraş există déjà un monument instalat pe un mormânt frăţesc al ostasilor căzuţi în războiul din 1941-1945, la Cinişeuţi – complexul memorial “Nemurire”, unde sunt inscrise numele tuturor victimelor acelui război, originare din localităţile raionului. Toţi combatanţii căzuţi în războiul din Afganistan şi în cel de la Nistru sunt înhumaţi şi au monumente în cimitirele din localităţile de baştină. Ideea administraţiei raionului a devenit tema unei serii de ecouri publicate în săptămânalul local ”CUVÂNTUL”. Nici unul dintre participanţii la această dezbatere publică nu a susţinut intenţia autorităţilor. Dimpotrivă, toţi au considerat-o păguboasă, contrară adevărului istoric și neactuală. Administraţia raionului însă a neglijat argumentele şi opiniile publicate în ”CUVÂNTUL”.

La 22 august 2014 redacţia ziarului i-a expediat Monicăi Babuc şi vice-ministrului Gheorghe Postică o scrisoare la care a anexat publicaţiile respective cu rugămintea să-și expună poziția vizavi de monumentul planificat la Rezina. Deoarece nu a urmat nicio reacţie, la 11 septembrie redacția a repetat demersul. Apoi o scrisoare similară i-a expediat ministrei ex-parlamentara Nadejda Brânzan. Toate solicitările însă au rămas fără răspuns. Conform informaţiilor ziariștilor de la ”CUVÂNTUL”, proiectul acestui monument a trecut formal şi prin consiliul abilitat de pe lângă minister. Între timp construcţia monumentului a început. Conform unor surse, cheltuielile pentru acest obiect şi amenajarea terenului aferent se vor ridica la circa un million de lei. Asta în situaţia în care în bibliotecile publice şi şcolare din raion doar 36 la sută din fondul de carte este în limba română, sursa principală de completare a bibliotecilor fiind donaţiile. Din bugetul APL în raionul Rezina, pentru procurarea cărților, în loc de 7 lei/cap de locuitor, cât prevede legea, se cheltuie anual circa 3 lei. O bună parte din biblioteci, din lipsă de finanţe, abonează şi pot să propună cititorilor doar cateva publicaţii periodice.

  
Tudor Iașcenco    

 

 

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2015-03-02 22:41
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.