Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

Atât de diferiți și de incompatibili deputații noștri...

Poziţiile cu nr. 9 pe listele partidelor care au acces în Parlament după alegerile din acest an sunt ocupate de generalul de poliţie Vladimir Ţurcan (PSRM), diplomatul Eugen Carpov (PLDM), latifundiarul Ion Tomai (PCRM), ex-ministra Monica Babuc (PDM) şi finanțista Veronica Herţa (PL). Dintre toţi, numai Vladimir Ţurcan a mai fost deputat, dar din partea altui partid, PCRM, iar Veronica Herţa a mai figurat pe lista PL pentru alegerile parlamentare din 2009. Ceilalţi obțin mandatul de parlamentar pentru prima dată.

Vladimir Țurcan

Un general comunist ajuns în tabăra socialiştilor

Vladimir Țurcan, jurist de profesie, a făcut carieră sub egida Partidului  Comunist. După câţiva ani de activitate în procuratură, a fost  avansat în diverse structuri ale Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, iar când acesta a fost scos în afara legii, Vladimir Ţurcan a devenit director general al Asociaţiei moldo-belaruse „Zubr”,  apoi consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Belarus.

În februarie 1997, la doar o lună după alegerea lui Petru Lucinschi în funcţia de preşedinte, Vladimir Ţurcan a fost numit viceministru al Afacerilor Interne și i s-a acordat gradul de general-maior de poliţie, iar peste doi ani a fost promovat în postul de ministru de Interne. Peste alți doi ani a ajuns deputat pe lista PCRM, apoi a fost trimis ambasador în Federaţia Rusă şi prin cumul în Kazahstan, Turkmenistan şi Armenia. A revenit în Parlament după alegerile din 2005 şi 2009, tot pe listele PCRM. Dar peste câteva luni, împreună cu alţi trei deputaţi-comunişti, a părăsit fracţiunea PCRM, motivând că aceasta nu a procedat corect boicotând votarea lui Marian Lupu în calitate de preşedinte al ţării.

Ne-am curăţat de gunoi, de glod, de oamenii care nu merită şi nu au meritat!”, aşa a comentat Vladimir Voronin, citat de Unimedia, plecarea celor patru deputaţi comunişti, lăsând să se înţeleagă că aceștia ar fi fost plătiţi ca să părăsească fracţiunea comunistă: „Ei tăinuiesc aceste cifre, dar suma e foarte mare, dacă au trădat partidul şi ţara”, a mai spus Vladimir Voronin.

Vladimir Ţurcan a respins acuzaţiile lui Vladimir Voronin, precum că s-ar fi vândut pentru 300 de mii de euro, menţionând că fostul său şef pe care îl respecta mult „spune doar minciuni şi aberaţii”.

Peste câteva luni, Vladimir Ţurcan și foştii fruntaşi ai PCRM Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova, Valentin Guznac  au aderat la Partidul Dezvoltării Spirituale din Moldova, care, la congresul din februarie 2010 şi-a schimbat denumirea în Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова” (PMUEM) şi l-a ales pe Vladimir Ţurcan în funcţia de preşedinte, iar pe Victor Stepaniuc, Ana Tcaci şi Valentin Guznac - vicepreşedinţi. La alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010 formațiunea a acumulat doar 0,48% din voturi, iar peste câteva luni fostul lider al partidului, Ana Tcaci, împreună cu 12 organizaţii raionale, s-a retras din PMUEM, motivând că “deciziile în partid se luau fără a fi discutate cel puţin cu vicepreşedinţii formaţiunii”, iar Partidul “Moldova Unită” nu mai are perspectivă, odată ce “a fost cotropit de foştii comunişti ce au aderat la partid în decursul anului 2010”.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Partidul „Moldova Unită” n-a mai riscat să participe de sine stătător şi a fuzionat cu Partidul Socialiştilor. Astfel Vladimir Ţurcan (singurul din „Moldova Unită”)  şi-a asigurat un loc în fruntea listei electorale a socialiştilor şi funcţia de deputat.

Interese camuflate pe numele copiilor

Conform declaraţiilor de avere din ultimii ani, Vladimir Ţurcan are o singură sursă de venituri – pensia de militar în mărime de circa 13,5 mii de lei pe lună. El mai arată că este proprietar al unui apartament cu două camere, cu suprafața de 80 m.p., al unei case de 310 m.p. şi al unui automobil Lexus-RX 350, produs în anul 2008.

”Ziarul de Gardă” a scris că „interesele” lui Vladimir Ţurcan ar fi camuflate pe numele fiului său Maxim şi al fiicei Anastasia. Maxim Ţurcan figurează în calitate de fondator a şase SRL-uri, majoritatea fiind deschise atunci când tatăl lui era funcţionar de stat. Şi Anastasia este fondatoare a câtorva firme care activează în domeniul stomatologiei, dar deține şi o firmă care are în Chişinău un club de noapte.

Pentru a întregi portretul generalului şi deputatului Vladimir Ţurcan ne oprim la alte câteva detalii. La două decenii de la declararea independenţei Republicii Moldova, într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, Vladimr Ţurcan  a spus că este originar din orașul Slobozia din regiunea transnistreană şi că mama sa a lucrat profesoară de limbă moldovenească.  El s-a arătat convins că toate problemele economice, sociale, dar şi cele legate de integritatea ţării, sunt o consecință a adoptării legii cu privire la funcţionarea limbilor şi a schimbării alfabetului. ”După ieşirea din Uniunea Sovietică, mai întâi trebuia să soluţionăm problemele economice şi apoi să trecem la cele politice”, susţinea Vladimir Ţurcan în interviu.

În timpul manifestațiilor din 7 aprilie 2009 Vladimir Ţurcan era prim-vicepreşedinte al Parlamentului din partea PCRM. După cum a recunoscut ulterior, anume el a negociat cu un grup de provocatori arborarea drapelului Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului. Mai apoi un tânăr din acel grup a arborat pe clădirea Preşedinţiei drapelul României, ceea ce a servit drept temei pentru Vladimir Voronin să acuze România de „tentativă de lovitură de stat”. Vladimir Ţurcan a condus prima comisie prezidenţială care urma să investigheze evenimentele din aprilie 2009 şi să numească vinovaţii de cele întâmplate. Activitatea comisiei s-a încheiat fără rezultate.

Eugen Carpov

“O persoană cu o integritate deosebită”

Printre cei 23 de deputaţi aleşi pe lista PLDM la alegerile din 30 noiembrie, patru sunt diplomaţi de carieră. Eugen Carpov a obţinut mandatul de deputat pentru prima dată. Deşi în 2011 a devenit viceprim-ministru pentru reintegrare propus de PLDM, Eugen Carpov a devenit membru al acestui partid abia în septembrie 2014.

Deputatul a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe îndată după studiile universitare şi în cinci ani a parcurs calea de la şef-adjunct de direcţie până la viceministru. După ce la putere au venit comuniştii a fost trimis ambasador în Polonia, apoi a fost şef al misiunii Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ca în 2007 să plece din serviciul diplomatic şi să se angajeze la companiile magnatului Anatol Stati, unde a lucrat timp de câțiva ani. La Compania ”ASCOM” a fost mai întâi şef al Departamentului cooperare internaţională, iar în perioada 2008-2011 a fost manager general adjunct al ”Komet Group” S.A., „companie-fiică” a ”ASCOM”, folosită pentru a administra zăcăminte de petrol şi gaze din regiunea Kurdistan din Irak. În 2011 a fost numit, prin decret prezidenţial, în funcţia de viceprim-ministru în Guvernul Filat-2, responsabil de reintegrarea ţării, funcţie pe care şi-a păstrat-o şi în Guvernul Lencă.  

Ce cred analiştii despre diplomatul Carpov

Analistul politic Viorel Cibotaru îl caracteriza pe Eugen Carpov într-un chestionar pentru VIP-Magazin drept o persoană cu o integritate deosebită, profesionalism şi inteligenţă, capacitatea de a munci şi negocia. "Este mai puţin vizibil din cauza circumstanţelor diplomatice ale mandatului său, dar şi al unei modestii de nobil înnăscut”.

În vara anului 2014, preşedintele Nicolae Timofte l-a decorat, alături de alţi deputați, miniștri și înalți funcționari publici, cu ordinal “Gloria Muncii” pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării şi ratificării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană și aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spațiului Schengen.

Avere ce generează venituri solide

Potrivit declaraţiei de venituri, familia Carpov (părinţii şi doi copii) dispune de patru apartamente (2 cu câte două camere şi 2 cu câte o cameră), o casă la sol nefinalizată, 2 garaje şi două loturi de câte 6 ari fiecare, toate trecute în acte pe numele lui Eugen Carpov. În anul 2013 Carpov a avut două surse de venituri: 335 de mii de lei din salariu şi 220 de mii de lei din închirierea imobilelor.
 
Ion Tomai

Comunist, latifundiar, deputat

Preşedintele raionului Ocniţa, comunistul Ion Tomai, apare în lista electorală a PCRM pentru alegerile parlamentare în urma modificărilor făcute de conducerea partidului cu nouă zile înainte de scrutin, ocupând poziţia 9, mai sus decât Oleg Reidman, Victor Mândru, Oxana Domenti, Serghei Stati şi alţi deputaţi PCRM mai vechi. Astfel Vladimir Voronin a dorit, probabil, să aducă în fracţiune oameni noi din raioane, mai puţin afectaţi de virusul trădării, dar şi şă aprecieze oarecum meritele liderului de la Ocniţa, unde comuniştii continuă să se bucure de o susţinere stabilă din partea electoratului. La alegerile din 30 noiembrie PCRM a înregistrat în raionul Ocniţa unul din cele mai bune rezultate - peste 26% din sufragii. Unele surse media susţin că apariţia lui Ion Tomai pe lista PCRM pe o poziţie atât de înaltă s-a făcut nu fără ajutorul Violetei Ivanov, nepoata lui Ion Tomai, care se bucură de încrederea şi susţinerea preşedintelui Vladimir Voronin. 

Curtea de Conturi a descoperit nereguli serioase în activitatea administraţiei raionului Ocniţa    

Ion Tomai este originar din Verejeni, Ocniţa. Agronom de profesie, aproape patru decenii a activat în sectorul agrar din raionul natal în calitate de agronom și conducător de gospodării agricole. La alegerile locale din luna iunie 2011 a fost ales consilier raional din partea PCRM, apoi, cu majoritatea voturilor consilierilor – preşedinte al raionului Ocniţa. Este considerat un susţinător convins al PCRM.

În primăvara anului 2013, verificând modul în care administrația publică locală din raionul Ocniţa a gestionat bugetele şi patrimoniul public în anii 2011-2012, Curtea de Conturi a depistat încălcări serioase ale legislaţiei. “Indicii bugetari estimaţi şi stabiliţi de autorităţile publice locale sunt diminuaţi şi nu corespund posibilităţilor reale de mobilizare a surselor care ţin de finanţele publice (…). Situaţia respectivă a generat subestimări şi neacumulări de venituri în sume considerabile. În consecință, bugetele locale au ratat venituri în sumă de până la 13,2 milioane de lei. Managementul defectuos în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale (…) a determinat folosirea neregulamentară a resurselor financiare şi materiale în sumă totală de 2,7 milioane de lei, precum şi imobilizarea mijloacelor bugetare în construcții nefinalizate, în sumă totală de peste 44,1 mil. lei. Nerespectarea prevederilor legale la efectuarea achiziţiilor publice s-a soldat cu procurarea de mărfuri, lucrări şi servicii în lipsa surselor de finanţare şi efectuarea de cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 25,3 milioane de lei”, se spune în raportul Curţii de Conturi.

Şi în sectorul agrar se pot acumula averi solide

În timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare recente Ion Tomai a fost implicat într-un scandal. Reprezentanţii Partidului Democrat (PDM) au depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) o contestaţie, în care cereau sancţionarea lui Ion Tomai pentru că ar fi agresat verbal organizatorii unui concert al PDM la Ocnița, cu scopul de a zădărnici acţiunea. CEC a respins contestaţia, pe motiv că a fost depusă cu încălcarea termenelor.

Potrivit declaraţiilor de avere, comunistul Ion Tomai este un demnitar destul de bogat. În calitate de preşedinte de raion, în anul 2013 a ridicat un salariu de 107,8 mii lei şi o pensie de peste 22 de mii de lei. De la SRL “Inatol-Agro”, în care detine o cotă de participare de 75 la sută, familia Tomai a mai beneficiat sub formă de dividende şi plată de arendă de 215 mii de lei. De asemenea, soția deputatului a avut un venit de aproape 60 de mii  de lei salariu la această firmă. Veniturile familiei Tomai au mai fost completate cu 135 de mii de lei proveniţi dintr-o moştenire şi 16,7 mii de lei – dobânzi la depozitele bancare.

În perioada 2007-2013 Ion Tomai a devenit proprietar al 40 de terenuri agricole dintre care 13 loturi (peste 21 hectare) le-ar fi primit prin moştenire, iar 27, su suprafaţa totală de 25,5 de hectare şi valoarea cadastrală de circa 335 mii de lei, le-a procurat. Familia proaspătului deputat mai deţine 3 case de locuit, două apartamente, cinci automobile şi câteva depozite bancare cu circa 357 mii lei.

Monica Babuc

Intenţiile şi realizările ex-ministrei

Monica Babuc este prima femeie care conduce Ministerul Culturii.  A fost promovată în această funcţia de PDM în mai 2013, în cadrul Guvernului Leancă. După absolvirea Facultăţii de Istorie de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) şi doctoranturii la Universitatea “Mihail Lomonosov” din Moscova, a lucrat un an profesoară la USM, cinci ani - şefă a serviciului personal la Filiala Chişinău a Băncii de Economii şi două decenii - în Aparatul Parlamentului, unde a deţinut mai multe funcţii, inclusiv cea de şef de cabinet al prim-vicepreşedintelui Parlamentului Vladimir Plahotniuc , consilier al preşedintelui Legislativului Igor Corman şi şef al Serviciului informare al Parlamentului. Într-un interviu, Monica Babuc afirma că în Legislativ a acumulat o experienţă bogată care i-a prins foarte bine la Ministerul Culturii.

În cadrul unei emisiuni TV, Monica Babuc, susţinea: „vom pleda ca domeniul culturii să devină o prioritate naţională“. Şi tot acolo: „Trebuie să depăşim starea de lucruri în care teatrele sau cinematografele să depindă doar de finanţarea de la buget. Acestea trebuie să se preocupe de proiecte speciale, care, în funcţie de performanţe, de modul în care ar putea să aducă spectatori în săli, se vor putea autofinanţa”,  „…privatizarea teatrelor nu este exclusă, nimic nu este exclus, dar toate aceste soluţii trebuie examinate minuţios”.

Ministra cu cel mai modest apartament

Conform declaraţiei de venituri şi proprietăţi, familia Babuc a avut în anul 2013 trei surse de venituri: Monica Babuc a câştigat la minister 119.163  de lei,  soțul său, Anatolie Babuc, vicedirector al Departamentului logistică a Î.S. „Moldtelecom”, a încasat aproximativ 218.000 de lei, iar fiica Nicoleta a avut un venit de 4000 de lei din activitatea de arhivar la SC ”Autoalternativa” SRL. Familia Babuc locuieşte într-un apartament de 37 m.p., cumpărat în 2002. Potrivit declarţiei, soții Babuc nu au mașini, terenuri și nici nu dețin acțiuni în firme sau conturi bancare.

În acelaşi timp, reporterii de la RISE Moldova  au stabilit că Monica Babuc nu a declarat cota-parte de 15% pe care o deține soțul ei în firma ”Bazis-D” SRL și cea de 100% în societățile comerciale ”Building Line” SRL și ”Imobil-Alpina” SRL. Aceeaşi sursă precizează că Monica Babuc nu are firme înregistrate pe numele său. Însă “în decembrie 2013, firma „Building Line” a pierdut un proces de judecată intentat de Investprivatbank, instituţie financiară aflată în procedură de lichidare. Astfel, firma soţului deputatei urma să plătească 11,7 milioane de lei, dintre care 7 milioane de lei erau un credit care nu fusese reîntors la timp, iar restul, aproape 4 milioane de lei, penalităţi.

Atunci RISE Moldova  a contactat-o pe ministra Culturii pentru a preciza de ce nu a declarat afacerile soțului, însă ea a evitat subiectul. În baza acestei investigaţii, Comisia Națională de Integritate a inițiat un control pe numele Monicăi Babuc.

Una spunem, alta facem

În aprilie 2014 Monica Babuc declara pentru portalul www.gagauzinfo.md: „Instalarea unor monumente noi este posibilă doar după aprobarea comisiei de profil a Ministerului Culturii. În conformitate cu legislația, autoritățile locale urmează să prezinte schița monumentului acestei comisii, din care fac parte 14 persoane. Membrii comisiei vor decide dacă locul este ales corect, dacă monumentul se încadrează în peisaj etc. Aceste aspecte trebuie respectate neapărat”, susţinea ministra Culturii.

Peste vre-o două luni administratia raionului Rezina a revenit la o idée promovată încă prin 2008 de asociaţia pro-rusă “Vece” şi unii demnitari din guvernarea comunistă de a înălţa în piaţa centrală din oraşul Rezina un complex în memoria victimelor războiului al doila mondial, războiului din Afganistan şi conflictului militar de la Nistru din 1992. Intenţia a trezit reactii controversate în rândul populaţiei pentru că în oraş există déjà un monument instalat pe un mormânt frăţesc al ostasilor căzuţi în războiul din 1941-1945, la Cinişeuţi. Toţi combatanţii căzuţi în războiul din Afganistan şi cel de la Nistru sunt înhumaţi şi au monumente în cimitirele din localităţile de baştină. Astfel, într-o serie de articole publicate în săptămânalul regional "Cuvântul”, mai mulți cititori au catalogat ideea de a instala un nou monument drept păguboasă, contrară adevărului istoric și neactuală.

La 22 august 2014 redacţia ziarului a expediat o scrisoare ministrei Monica Babuc şi viceministrului Gheorghe Postică, la care a anexat şi articolele respective, cerând ca cei doi să își expună poziția vizavi de monumentul a cărui construcție era planificată la Rezina. Deoarece nu a urmat nicio reacţie, la 11 septembrie Redacția ziarului ”Cuvântul” a repetat demersul, apoi și ex-parlamentara Nadejda Brânzan i-a trimis o scrisoare similară ministrei. Şi acestea au rămas fără răspuns. Iar peste aproximativ o lună lucrările de construcţie a monumentului au şi început.

În primiul an de activitate la Ministerul Culturii Monica Babuc afirma într-un interviu: “Tindem foarte mult să schimbăm modul în care ministerul comunică cu opinia publică şi cu mass - media. La acest capitol chiar a existat o carenţă... Vrem să stabilim o comunicare permanentă şi transparentă cu opinia publică şi cu mijloacele de comunicare în masă, deoarece suntem siguri că noi, ca instituţie, am avea doar de câştigat de pe urma acestor colaborări”.

Veronica Herţa

Partidul care reprezintă idealul deputatei

A absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea Finanţe şi Asigurări, şi Dreptul Economic la Institutul Internaţional de Management, iar în prezent urmează doctorantura la Universitatea de Stat din Moldova. Din anul 2010 este şefă a Direcţiei Generale Finanţe a municipiului Chişinău, iar anterior a lucrat inspector la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, contabilă la cateva firme, îmbinând această activitate cu cea de profesor la Institutul Internaţional de Management IMI-NOVA.

Este unul dintre fruntaşii Partidului Liberal. Într-un interviu pentru www. tribuna.md Veronica Herţa menţiona: “PL este partidul care reprezintă idealurile familiei din care vin. Buneii au fost deportaţi în 1949 în Siberia, tot acolo s-a născut şi tatăl meu, iar părinţii au „stat pe baricade” în anii 1989-1990”. A figurat pe lista candidaţilor PL şi la scrutinul din 2009, dar a obţinut mandatul de parlamentar doar la alegerile din noiembrie 2014. La Congresul al patrulea al PL, din septembrie 2014, Veronica Herţa a fost realeasă vicepreşedinte al PL.  http://tribuna.md/blitz-interviu

Găuri solide în bugetul municipiului Chişinău

Într-un studiu realizat de portalul  BudgetStories.md in baza rapoartelor Curții de Conturi din ultimii ani, se menţionează că municipiul Chișinău pierde anual sute de milioane de lei  din cauza administrării defectuoase a resurselor financiare și a patrimoniului. Citată de www.publika.md, sursa precizează: “Potrivit cercetării, numai în anul 2012,  bugetul local a fost prejudiciat cu 25 de milioane de lei din  cauză că mai multe societăţi pe acţiuni şi întreprinderi municipale nu au plătit impozitele.  Chișinăul a mai pierdut 32 de milioane de lei pentru că nu are o bază completă a firmelor care trebuie să plătească impozite. Alte 22 de milioane de lei nu au ajuns în bugetul municipal din cauza necolectării impozitelor pe bunurile imobile de la persoanele fizice, iar darea în arendă a pasajelor subterane fără a se percepe o taxă a făcut găuri în buget de aproximativ 7 milioane de lei. Nu sunt respectate procedurile de achiziții publice, ceea ce a dus în 2012 la pierderi de aproape 90 de milioane de lei. Aproximativ 20 la sută din clădirile municipale și 30 la sută din terenurile Capitalei nu sunt înregistrate la cadastru”.     

Veronica Herţa, şefa Direcţiei Finanţe, a comentat: "Este o problemă la nivel de ţară. Orice raport pe orice buget aţi lua veți găsi exact acceaşi frază: că din cauza lipsei bazei de date a agenţilor economici sau neclarităţi în ceea ce priveşte baza impozabilă bugetul a fost nevalorificat".

Într-un studiu, Expert-Grup atenţiona autorităţile municipale asupra riscului de a pierde peste 4000 m.p. de suprafeţe nelocuibile şi mai mult de 500 de hectare de terenuri municipale. De asemenea, experţii notau necesitatatea instituirii unui Registru al celor peste 300 de hectare de terenuri municipale şi al construcţiilor ocupate ilegal. În studiu experţii au mai constatat că  anual nu sunt încasate în buget cel puţin 30 de milioane de lei şi au atenţionat asupra riscului ca bugetul să fie prejudiciat cu peste 250 mln lei.

În declaraţia de venituri şi proprietăţi pentru anul 2013 Veronica Herţa a indicat  că a avut un salariu de 164 101 lei la Primărie şi alţi 86 253 lei obţinuţi pentru munca prin cumul. Averea ei, potrivit aceleiaşi declaraţii, constă din două case, una la Ialoveni şi alta la Valea Perjei, Taraclia, şi un atomobil Hunday Accent fabricat în anul 2001.

Tudor Iaşcenco

 

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2014-12-31 10:14
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.