Niciun judecător din Republica Moldova nu a fost sancționat până în prezent pentru că nu și-a declarat corect veniturile și proprietățile, în condițiile în care presa a semnalat mai multe cazuri de averi nejustificate ale magistraților. Printre neregulile semnalate cel mai des de către jurnaliști se numără proprietăți imobile sau mobile care depășesc veniturile legale, donații de zeci de mii de lei sau euro pe care le acceptă magistrații, dar și promovarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor judecători compromiși, respinși de către președintele țării.

Legislația îi avantajează pe demnitarii care nu își declară averile

Legislația în vigoare care are mai multe lacune nu permite sancționarea demnitarilor care nu își declară toate averile, inclusiv a judecătorilor, a declarat președintele Comisiei Naționale de Integritate, Anatolie Donciu, în cadrul mesei rotunde ”Averile și interesele magistraților: cine și cum le verifică?”, organizată de portalul Moldova Curată și Asociația Presei Independente.

”Cu părere de rău, CNI verifică nu averile, dar declarațiile. Noi trebuie să verificăm averile de facto, nu cele care sunt indicate în declarație. Datele indicate în declarație se compară cu informația din bazele de date disponibile și în cazul în care nu apare nicio divergență, noi zicem că nu este temei de a controla averile”, a menționat Anatolie Donciu.

Președintele CNI a mai spus că au fost și cazuri în care la verificare au fost descoperite încălcări ale regimului de declarare, dar, prin vot majoritar, membrii Comisiei au decis clasarea dosarelor. O altă lacună în legislație ar fi, potrivit lui Anatolie Donciu,modul în care este formulat articolul 352 prim din Codul Penal, care se referă la falsul în declarații. «Potrivit articolului, trebuie dovedit scopul de a obține efecte juridice, iar acest lucru nu permite investigarea cazurilor în care nu sunt declarate toate averile», a menționat Anatolie Donciu.

”O hotărâre ilegală este cumpărată, asta o știu toți”

Tatiana Răducanu, membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),a spus în cadrul mesei rotunde că nici CSM nu are suficiente instrumente pentru sancționarea judecătorilor care omit unele proprietăți din declarațiile pe care le depun. Pentru a elibera un judecător din funcție, trebuie inițiată o procedură disciplinară. Aceasta poate fi pornită, potrivit legii, numai dacă judecătorul nu și-a depus deloc declarația de avere sau în caz că se dovedește că s-a aflat în conflict de interese.”Judecătorii prezintă declarațiile. O altă întrebare este dacă includ fals în declarații, asta deja nu mai e procedură disciplinară, dar penală”, a menționat magistratul.Ea a mai spus că o altă problemă sunt hotărârile ilegale emise de către unii judecători, menționând că acestea stau la baza corupției în sistemul judecătoresc. ”O hotărâre cusută cu ață albă, o hotărâre ilegală este cumpărată, asta o știu toți”, a spus Tatiana Răducanu.

Potrivit ei, pentru ca oamenii să aibă încredere în actul de justiție, judecătorii trebuie să aibă o imagine ireproșabilă. ”În prezent o treime dintre judecători sunt tineri și necompromiși, nu ar fi corect să spunem că toți judecătorii sunt corupți, dar avem în sistem persoane controversate”, a remarcat Tatiana Răducanu.

Jurnaliștii investighează pe propriul risc

Un alt membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cîrnaț, a fost de părere că jurnaliștii ar trebui să ia în considerare două principii atunci când realizează investigații despre averile judecătorilor, și anume: prezumția de nevinovăție și prezumția că proveniența proprietății este legală.

”Atâta timp cât nu ai dovedit că proprietatea este dobândită ilegal, se prezumă că e legală. Și orice informație care se prezintă în mass-media, în care se arată cu degetul la un funcționar public, la un magistrat, la un procuror, la un polițist, voi o faceți pe riscul propriu, fiind că nu există probe care ar dovedi contrariul”, a opinat membrul CSM.

El a mai spus că legislația îi protejează pe magistrați, inclusiv pe cei care nu își declară averile, astfel încât trebuie făcute presiuni asupra Parlamentului pentru a schimba legislația. Teodor Cîrnaț a subliniat, în context, că adoptarea pachetului de legi de reformare a CNIva oferi acestei instituții inclusiv dreptul de confiscare a averilor nejustificate. Noile prevederi însă nu se vor extinde și asupra magistraților care sunt deja în funcție și care și-au declarat proprietățile, întrucât legea nu are caracter retroactiv.

”Sunt magistrați care au transformat activitatea judecătorească în afacere”

Teodor Cîrnaț a fost contrazis de către fostul judecător la CEDO,  Stanislav Pavlovschi, în ceea ce privește necesitatea respectării de către jurnaliști a prezumției că proveniența proprietății este legală. El a subliniat că mai importante sunt, în această situație, buna credință a jurnalistului și interesul public. În ceea ce privește judecătorii, Stanislav Pavlovschi a menționat că sistemul judecătoresc nu este omogen: ”Sunt și oameni decenți, dar sunt și dintre cei care au transformat activitatea de judecător într-o formă de business, care pur și simplu fac bani din fotoliile pe care le ocupă, în cel mai deschis și obraznic mod sub acoperirea șefilor lor.”  Potrivit lui, judecătorii onești sunt deseori supuși presiunilor în cadrul sistemului.

Verificarea averilor judecătorilor de către CSM: o soluție contradictorie

Șeful secretariatului Curții Supreme de Justiție, Valentin Lastavețchi, a prezentat o inițiativă a unui grup de judecători, potrivit căreia CSM îi va putea sancționa disciplinar pe judecătorii care nu își declară corect averile. ”Se propune ca CSM să aibă competența de a solicita Inspecției Judiciare să verifice averile judecătorilor și să solicite de la contabilitate salariile judecătorilor și ale rudelor, după caz. Dacă se constată discrepanță între veniturile legale și averile judecătorilor, se propune eliberarea din funcție. Nu propunem ca judecătorul să fie sancționat penal sau să i se confiște averea, dar acest lucru îl pot face alte instituții. Noi propunem ca el să fie eliberat din funcție, deoarece această situație creează un prejudiciu enormsistemului judecătoresc, pentru că lumea știe că el are mai mult decât poate proba. Oamenii care vor veni în instanță nu vor avea încredere în judecător”, a argumentat Valentin Lastavețchi.

Inițiativa a fost criticată de societatea civilă, dar și de către președintele CNI, Anatolie Donciu. Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice a menționat că în acest fel se vor dubla competențele CNI, care este structura abilitată să verifice averile tuturor demnitarilor, inclusiv pe cele ale judecătorilor, iar CSM are o altă funcție, fiind responsabil de autoadministrarea judecătorească și nu are suficiente resurse umane pentru a verifica și averile magistraților.

Președintele CNI, Anatolie Donciu, a subliniat că în acest fel se va crea un precedent care ar încuraja și alte categorii de demnitari să își dorească o structură separată care să le verifice averile, iar în acest fel nu este respectat principiul egalității tuturor în fața legii.

”Salariile judecătorilor s-au majorat și vrem să vedem o responsabilitate proporțională”

În final, Ion Guzun a remarcat că vinovată de această situație, în care unii judecători ajung să se compromită, este clasa politică. ”Au încurajat și au tolerat situația în care zeci de ani judecătorii au avut un salariu care începea de la 2000 de lei. Este un fapt condamnabil, noi nu putem să avem o justiție ieftină. În anii 80-90 se mai acordau apartamente de stat sau anumite beneficii, dar acum nu se mai acordă. Dar, cu certitudine, o persoană nu rezistă cu asemenea venit. În ultimul timp salariile judecătorilor s-au majorat și vrem să vedem că există și o responsabilitate proporțională”, a subliniat Ion Guzun.

Natalia Enache