Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

ANI continuă să califice solicitările de informații drept petiții, refuzând să ofere informații de interes public

În preajma alegerilor parlamentare, când rolul ANI este major, deoarece inspectorii de integritate le dau certificate de integritate candidaților la funcțiile de deputat, instituția refuză să ofere informații de interes public, calificând solicitările de informații de la jurnaliști drept petiții. Experții în politici publice și transparență menționează că instituția acționează ilegal și că aceste refuzuri ar fi ticluite intenționat, pentru a se ascunde informația de interes public.

 

La 28 decembrie 2018 portalul Moldova Curată a expediat la ANI, prin poșta electronică, două cereri de acces la informație. Una viza modul în care i s-a oferit certificat de integritate actualului primar de Orhei, Ilan Șor. A doua - informația dacă fosta deputată democrată Valentina Buliga, actuala directoare a Casei Naționale de Asigurări Sociale, a solicitat de la ANI certificat de integritate.

Ambele cereri vizează informații de interes public, relevante în actuala campanie electorală. Prima a fost făcută pentru a vedea cum primarul Orheiului, cercetat penal și condamnat în prima instanță, a primit certificat de integritate. A doua – pentru a vedea dacă Valentina Buliga a cerut un astfel de certificat în condițiile în care în anul 2013, când era în funcția de ministră a Muncii, Protecției Sociale și Familiei în Guvernul Leancă, nu și-a declarat averea, iar Judecătoria Chişinău a emis o decizie prin care demnitara a fost sancționată cu amendă. Potrivit unui articol publicat de Moldova Curată, atunci cinci miniștri din Guvernul Leancă nu şi-au declarat averile la numirea în funcţie. Din cei cinci miniştri care nu au declarat veniturile și proprietățile, doar doi au achitat amenda. Este vorba despre Octavian Bodişteanu, ministrul de atunci al Tineretului şi Sportului, și Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Răspunsul oferit de ANI la o solicitare de informație: ”Petiţiile trebuie să fie semnate de autor, indicându-se numele, prenumele şi domiciliul”

ANI nu a răspuns în acea zi pentru a confirma recepționarea cererilor, așa că acestea au fost expediate repetat. În consecință, Serviciul Juridic al ANI a expediat un răspuns în care motivează că structura solicitărilor trimise nu corespunde cu cea a petițiilor. Instituția a calificat aceste cereri drept petiții, și nu cereri de acces la informație, asta deși în conținutul solicitărilor se invoca Legea privind accesul la informație.”Stimate petiționar, legat de scrisorile dvs. remise la adresa electronică info@ani.md, joi, 3 ianuarie 2019, ora 9:52 și ora 10:00, de la adresa lilia.zaharia@api.md, am dori să vă informăm despre cadrul normativ-legislativ în vigoare, ce ține de petiționare. Astfel, corespunzător art. 29 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, sesizarea formulată de o persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat trebuie să întrunească condițiile de formă și conținut stabilite de Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare. Prin urmare, petiția remisă Autorității Naționale de Integritate, pentru a putea fi examinată, necesită să întrunească condițiile prevăzute de art. 5 și art. 10 din Legea nr. 190/1994 cu privire la petiţionare” – este răspunsul Direcției Juridice a ANI.

Fără a ține cont de faptul că solicitarea a fost expediată de către un jurnalist pentru a afla o informație de interes public, în răspunsul ANI jurnalistul este calificat drept petiționar, care ar trebui să indice în cerere și date cu caracter personal, precum domiciliul. ”Petiţia se depune în scris sau în formă electronică în limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Petiţia în formă electronică trebuie să corespundă cerinţelor faţă de documentul electronic, inclusiv aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Petiţiile trebuie să fie semnate de autor, indicându-se numele, prenumele şi domiciliul. Petiţiile în formă electronică conţin informaţii privind numele, prenumele, domiciliul şi adresa electronică a petiţionarului. Petiţiile ce nu întrunesc condiţiile prevăzute se consideră anonime şi nu se examinează. În contextul menționat, sugerăm să vă conformați reglementărilor normative citate”, mai este menționat în răspunsul expediat de Direcția Juridică a ANI. Contactat telefonic, Sergiu Popov, șeful acestei direcții, și-a reiterat poziția, insistând că solicitarea ar trebui formulată conform Legii cu privire la petiționare.

Solicitările de informații pot fi depuse în orice formă, inclusiv electronică sau verbală

Andrei Lutenco, director de programe la Centrul de Politici și Reforme din Moldova, care a făcut o analiză a gradului de transparență a instituțiilor publice din Republica Moldova, a declarat pentru Moldova Curată că multe instituții publice încă nu fac distincție între solicitare de informație și petiție. ”Atunci când am făcut o analiză a metodelor prin care autoritățile îngrădesc accesul cetățenilor la informații, una dintre metodele depistate a fost anume asta: suprapunerea legii cu privire la petiționare cu legea privind accesul la informație. Atunci când o cerere de informație este tratată drept o petiție, termenul de satisfacere a cererii de informație poate fi automat prelungit ”legal” la 30 de zile lucrătoare. De asemenea, legislația privind petiționarea poate fi utilizată pentru respingerea cererii, din motive că aceasta nu ar fi conformă rigorilor birocratice ale unei petiții. În mod clar, autoritățile urmează să aplice anume legea privind accesul la informații atunci când cetățeanul sau organizația solicită informații deținute de autoritate și nu înaintează vreo „cerere, reclamaţie, propunere, sesizare”. Expertul a mai precizat că solicitările de informații pot fi depuse în orice formă, inclusiv electronică sau verbală.

Vasile Spinei: ”Alți funcționari nu oferă informații de interes public pentru a nu-și crea probleme”

La rândul său, Vasile Spinei, expert în cadrul Centrului de promovare a Libertății de exprimare și a accesului la informație ”ACCES-INFO”, care este și unul dintre autorii Legii privind accesul la informație, este de părere că mulți funcționari care sunt acum în instituții publice nu au habar de existența unei astfel de legi necesare în special jurnaliștilor. ”După ce a fost adoptată această lege, au fost instruiți foarte mulți angajați din cadrul autorităților publice centrale și locale. În prezent eu cred că sunt funcționari care nu știu despre existența acestui act legislativ și nu fac un efort ca să-l studieze, deoarece le este comod să trateze aceste solicitări drept petiții. Alți funcționari însă, chiar dacă știu despre această lege, nu oferă informații de interes public pentru a nu-și crea probleme. Și stau comod, cu salariul lunar plătit din bani publici. Din păcate, văd în ultimul an că jurnaliștii au foarte multe piedici”, a declarat expertul Vasile Spinei pentru Moldova Curată.

Informație publică cerută prin judecată

În prezent, Asociația Presei Independente (membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019) se judecă cu ANI pe un caz similar. În luna octombrie 2018, reporterii API au expediat, prin intermediul poștei electronice, o solicitare de informații în adresa ANI privind cursul și finalitatea procedurilor de control inițiate de această autoritate publică în anul 2016. În răspunsul său, ANI a invocat faptul că solicitarea de informații a fost expediată în format electronic și nu corespunde cerințelor Legii cu privire la petiționare Nr. 190/1994, întrucât nu conține semnătură digitală. De asemenea, ANI a invocat că cererea de acces la informație urma să fie scrisă pe foaie cu antet și avizată de conducătorul organizației. Cazul se află în prezent în instanța de fond, iar următoarea ședință de judecată este planificată la 28 februarie 2019.

Lilia Zaharia

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2019-01-10 01:29
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Știri relevante:

Al doilea deputat democrat verificat de ANI la capitolul conflict de interese: Ghenadie Buza, deputat de Hâncești

Al doilea deputat democrat verificat de ANI la capitolul conflict de interese: Ghenadie Buza, deputat de Hâncești
Încă un parlamentar democrat este verificat de ANI privind eventuala încălcare a regimului conflictului de interese. Ghenadie Buza, fostul președinte al raionului Hâncești, a ajuns în vizorul ANI la sesizarea portalului Moldova Curată. În luna iunie 2019, portalul a publicat un articol în care se arăta că strada George Enescu,…//...
(0) comentarii
2019-08-22 23:55
Distribuie:

Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani, numirile la nivel înalt nu se decideau în incinta Consiliului Superior al Magistraturii

Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani, numirile la nivel înalt nu se decideau în incinta Consiliului Superior al Magistraturii
Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa…//...
(0) comentarii
2019-08-22 13:27
Distribuie:

ANI a constatat conflict de interese în cazul deputatului Grigore Repeșciuc, care a încheiat contracte cu firmele familiei

ANI a constatat conflict de interese în cazul deputatului Grigore Repeșciuc, care a încheiat contracte cu firmele familiei
Deputatul Partidului Democrat Grigore Repeșciuc s-a aflat în situație de conflict de interese atunci când a încheiat contracte cu firmele soției și socrului său, în anii 2017 și 2018, din postura de primar al orașului Căușeni. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat astăzi, printr-un comunicat, că inspectorii de integritate…//...
(0) comentarii
2019-08-14 10:21
Distribuie:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.