Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

În ospeţie la MC

Directoarea adjunctă a ANSC: 1/4 din valoarea achizițiilor publice este contestată de agenții economici

Irina Gutnic
Director general adjunct al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC)

Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) primește anual sute de contestații din partea agenților economici care sunt nemulțumiți de modul în care instituțiile statului organizează licitații publice. Dintr-un total de 10 miliade de lei, cât constituie bugetul anual al achizițiilor publice în Republica Moldova, anul trecut au fost contestate proceduri care vizează bunuri sau lucrări în valoare de 2,5 miliarde de lei, a declarat Irina Gutnic, director general adjunct al ANSC, într-un interviu pentru Moldova Curată. În câteva sute de proceduri, în valoare de peste 660 de milioane de lei, ANSC a depistat încălcări ale legislației și a oprit achizițiile.  

Cum a apărut necesitatea creării Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor?

O condiționalitate impusă prin Acordul de Asociere Republica Moldova – UE a fost crearea unui organism independent, care va soluționa contestațiile în domeniul achizițiilor publice. Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a devenit funcțională din 4 septembrie 2017. Consilierii pentru soluționarea contestațiilor au fost numiți de Parlament în luna iulie și, în termen de două luni, agenția a devenit funcțională și a înregistrat prima contestație. Suntem o instituție nouă, care nu a avut de unde prelua o practică similară în acest domeniu. Până la crearea agenției, atribuția de a soluționa contestațiile îi revenea Agenției Achiziții Publice, ceea ce nu era corect, era un conflict de interese ca autoritatea care aplică politicile în acest domeniu să soluționeze contestațiile.

A fost o perioadă, până la crearea ANSC, când agenții economici erau nevoiți să se adreseze direct în instanțe.

Da, deoarece nu a fost imediat funcțională Agenția, pentru că urma să fie organizat concursul pentru selectarea consilierilor pentru soluționarea contestațiilor, care sunt persoane cu funcții de demnitate publică. Pentru a accede în această funcție este nevoie să faci față unui concurs și ulterior să mai treci și de votul deputaților în Parlament. De aceea, până s-a organizat concursul, a mai durat un pic.

Care este mecanismul de contestare și soluționare a contestațiilor?

Orice operator economic care se simte lezat în dreptul său de o acțiune sau inacțiune a unei autorități contractante, are sau a avut interes într-o procedură de achiziții publice, se poate adresa cu o contestație către ANSC. Aceasta trebuie formulată în termenii stabiliți de lege. În cazul bunurilor și serviciilor, operatorii economici se pot adresa în termen de 5 zile, dacă valoarea estimată este de până la 2,3 milioane de lei și, în cazul lucrărilor, până la 90 de milioane de lei. Pentru tot ce depășește aceste praguri, termenul de adresare la ANCS este de 10 zile. Contestația este repartizată aleatoriu de un sistem informațional care exclude interferența factorului uman. Ședințele de examinare a contestațiilor sunt deschise, cu excepția cazurilor când nu este necesar de a examina fondul contestațiilor. O decizie se adoptă în termen de 20 de zile lucrătoare și este remisă părților. Termenul poate fi extins cu 10 zile în cazul în care sunt motive întemeiate și justificate.

Câte contestații examinați într-un termen de referință și care este volumul lor în comparație cu cel total al licitațiilor publice organizate?

În anul 2019, până în prezent, avem înregistrate în jur de 900 de contestații. Cele mai contestate perioade sunt lunile iulie și decembrie. La sfârșit de an toate autoritățile contractante urmează să-și valorifice mijloacele financiare, de aceea cele mai contestate proceduri sunt la finele anului. Cel mai mic număr de contestații este înregistrat în luna ianuarie, când, de obicei, este perioada concediilor și autoritățile urmează să-și stabilească planul anual de achiziții.

Bugetul achizițiilor publice este de aproximativ 10 miliarde de lei anual. Valoarea estimată a procedurilor contestate pe parcursul anului 2018 a constituit aproximativ 2,5 miliarde lei. În 2019, până în prezent avem deja în jur de 900 de contestații, față de 726 în 2018.

În ce domenii sunt cele mai multe contestații?

Cele mai contestate proceduri de achiziții sunt pe lucrări de construcții, după care urmează cele care vizează echipamentele medicale, produsele farmaceutice și produsele de îngrijire. Pe locul trei s-ar plasa achizițiile de mobilă, după care de echipament informatic, serviciile de alimentare a copiilor în instituții preșcolare și școlare și serviciile de reparații și întrețineri.

Care sunt motivele invocate în contestații?

Operatorii economici pot contesta atât documentația de atribuire, cât și rezultatele procedurii de achiziție. Documentația de atribuire este contestată din motiv că autoritățile contractante elaborează niște specificații care le-ar îngrădi, restricționa accesul la procedura de achiziție publică, pentru că specificațiile tehnice ar face trimitere la o marcă comercială, la un brand, sau sunt formulate ”sub” un anumit operator economic.

Cât de des se întâmplă asemenea cazuri și ce decizii ia ANCS?

Din 100 de procente din contestațiile pe specificațiile elaborate ”sub” un anumit operator economic, cam 70 la sută sunt întemeiate, respectiv, ANSC intervine cu măsuri de remediere și impune autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire. O problemă este faptul că, deși ANSC dispune ca măsură de remediere modificare documentației de atribuire, platforma informațională M-Tender, după expirarea perioadei de clarificări, nu mai poate opera modificări la documentația de atribuire. Autoritatea contractată este impusă să-și anuleze propria procedură. Această deficiență urmează a fi remediată.

În contestațiile depuse pe rezultatele procedurilor de achiziții cel mai des invocate motive sunt faptul că oferta a fost respinsă neîntemeiat sau că operatorii economici desemnați câștigători nu corespund cerințelor autorității contractante.

În ce măsură sunt justificate aceste pretenții?

În anul 2018, din cele 726 de contestații depuse, 176 au fost îndreptate împotriva documentației de atribuire, valoarea estimată fiind de 689,9 milioane de lei, iar 550 au fost îndreptate împotriva rezultatelor procedurii, cu o valoare estimată de 1,8 miliarde de lei. Dintre acestea, 1,4 miliarde de lei se referă la achiziția de bunuri, achiziția de lucrări – 705,4 milioane de lei, prestare de servicii - 303 milioane de lei. În 135 de decizii s-a admis admiterea contestațiilor.

Sunt reclamate tentative de înțelegeri ilegale între autoritățile contractante și unii agenți economici?

Avem situații când contestatorii invocă că autoritatea fie elaborează caietul de sarcini ca să corespundă ofertei unui anumit operator economic sau favorizează un agent economic atunci când îl desemnează câștigător. ANSC are atribuția de a examina strict prin prisma pretențiilor. Dacă încălcările invocate se încadrează în pretențiile din contestație, atunci putem să dăm o apreciere acestor încălcări. Respectiv, dacă ANSC constată și alte încălcări, până la modificarea legii, urma să sesizeze Agenția Achiziții Publice, dar legea s-a modificat și această atribuție a fost exclusă de la AAP și ANSC este pus în situația să se adreseze altor organe, după caz Consiliului Concurenței, atunci când se constată înțelegeri de cartel sau oferte trucate, sau, în cazul conflictelor de interese, am avut situații când am sesizat Autoritatea Națională de Integritate. Însă, cu părere de rău, chiar dacă în viziunea ANSC și a contestatorului, care a adus probe concludente că exista un conflict de interese, spre marea noastră mirare, ANI ne-a informat că nu va iniția un control, deoarece nu a constatat un conflict de interese. 

În afară de acest caz, în ce măsură reușiți să colaborați cu ANI?

De câte ori se invocă prin prisma pretențiilor, suntem obligați să sesizăm ANI. Noi nu le putem examina și trebuie să le remitem la ANI. În activitatea noastră de 2 ani, de trei ori am sesizat ANI. În două cazuri am primit refuz, din câte îmi amintesc.

Există situații când agenții economici contestă rezultatele achizițiilor publice pentru a tergiversa procedurile?

Nu putem afirma cu certitudine că avem asemenea situații. Mai degrabă sunt cazuri de necunoaștere a cadrului legal, a termenilor în care trebuie contestată o procedură ca să nu fie respinsă ca tardivă sau, în viziunea contestatorului, autoritatea a clacat, însă aceasta are dreptate și atunci noi respingem contestația. Din 100 de procente din contestații depuse, poate doar un procent să fie depuse cu scopul de a tergiversa. Nu există un fenomen.

Există autorități care sunt reclamate mai des?

Da. Cel mai des reclamată autoritate este Centrul de Achiziții Centralizate în Medicină, deoarece gestionează un buget destul de mare. Ei fac procurări centralizate. Majoritatea contestațiilor depuse pe procedurile organizate de această instituție au fost întemeiate și într-adevăr Centrul a admis încălcări la elaborarea documentației de atribuire sau atunci când a desemnat un operator economic câștigător.

Alte autorități care sunt destul de des contestate sunt Direcția Generală Locativ Comunală și amenajare din cadrul Primăriei Municipiului Chișinău, Agenția Servicii Publice, Regia Exdrupo, Autosalubritate, Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Oncologic, Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi – preponderent instituții legate de Primăria Chișinău, instituțiile subordonate sau direcțiile primăriei.

Cum ajung agenții economici în lista de interdicție, care nu le permite să mai participe la proceduri de achiziții publice?

Lista de interdicții este gestionată de Agenția Achiziții Publice. Dar foarte mulți operatori economici au fost incluși anume la solicitarea ANSC. Atunci când ANSC, în procesul de soluționare a contestațiilor, a constatat că operatorul a venit cu acte false, a inițiat procesul și a informat AAP. In toate cazurile s-a decis includerea în Lista de interdicții.

Dar sunt agenți economic care continuă să participe la achiziții chiar și în aceste condiții sau își schimbă denumirea.

Avem și cazuri când fondatorul unui operator economic inclus în lista de interdicției a participat la achiziții cu altă denumire a unui alt SRL, la care tot este fondator. În acest caz noi am sesizat Consiliul Concurenței și am dispus măsuri de remediere ca autoritatea contractantă să revadă decizia și să formuleze opinia dacă are dreptul să participe operatorul respectiv la achiziții. Legea interzice acest lucru.

Reieșind din activitatea ANSC, în ce măsură sunt cheltuiți eficient banii publice destinați achizițiilor publice?

Activitatea ANSC a fost apreciată ca fiind bună, atât de societatea civilă, cât și de operatorii economici. Deciziile agenției, pe parcursul anului 2018, au stopat încheierea cu încălcarea legislației a contractelor de achiziției publică având o valoare estimată 665,8 milioane de lei. Aceste proceduri ar fi avut loc cu atribuirea ilegală sau, în cel mai bun caz, la limita legalității.

Asta din cele 10 miliarde de care spuneați că se cheltuiesc anual pentru achiziții publice?

Din cele 2,5 miliarde contestate la ANSC.

Este o cifră care arată o situația gravă în acest domeniu?

Mă abțin să dau o apreciere. Cifrele vorbesc de la sine.

Vă mulțumim!

Natalia Enache

(0) comentarii
2019-11-29 09:43
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:

Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul politic e atunci când se irosesc resurse bugetare cu scopul de a cumpăra votanți

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare. Expertul a participat la…//...
(0) comentarii
2018-12-08 11:43
Distribuie:

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un stat unde există corupție în general, nu poate să nu existe vreun sector unde nu există elemente de corupție. De aceea și sistemul judecătoresc este afectat de acest viciu”

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea…//...
(0) comentarii
2018-11-21 15:11
Distribuie:

Avocatul Poporului: ”Corupția a ajuns la un așa nivel, încât afectează drepturile omului”

  ”În 2015, când am fost numit în funcție, m-a mirat foarte mult aprecierea dată de Departamentul de Stat al SUA, pentru că raportul începea cu Moldova. M-a mirat fraza: ”Corupția în Republica Moldova este cea mai gravă încălcare a drepturilor omului”. Prin urmare, corupția a ajuns la un așa…//...
(0) comentarii
2018-11-01 20:52
Distribuie:

Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republica Moldova a atins acel punct în care te întrebi dacă democrația mai poate supraviețui”

Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări…//...
(0) comentarii
2018-10-01 09:27
Distribuie:
 < 12 3 4 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.