Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Testarea cu poligraful a integrităţii celor din justiţie va ajuta acest domeniu să devină credibil

Cetăţeanul îşi percepe siguranța în funcție de nivelul de încredere pe care îl are faţă de justiţie, justiţia fiind autoritatea-terminus la care apelează pentru a-şi revendica un drept legitim.

Încrederea cetăţeanului în justiţie este alimentată de calitatea acesteia, importante fiind:

  • facilitatea în accesare;
  • celeritatea în executare;
  • competenţa, eficienţa şi integritatea reprezentanţilor (judecători, procurori, ofiţeri de urmărire penală, ofiţeri de investigaţii).

Integritatea, de rând cu independenţa şi imparţialitatea, este o precondiţie a unei justiţii credibile. Fiind statuată de Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, regăsindu-se în mai multe documente internaţionale, inclusiv regionale, integritatea trebuie să fie solicitată tuturor categoriilor de reprezentanţi ai sectorului justiţiei.

Cu certitudine, spre deosebire de competenţa şi eficienţa angajatului, care pot fi evaluate prin teste şi analiza activităţii acestuia, integritatea, fiind o calitate morală, nu poate fi măsurată cu aceeaşi uşurinţă. În acest scop, devine esenţială eficienţa procedurilor de recrutare şi verificare a personalului, care ar trebui să urmărească şi profilul moral al titularului funcţiei. Un rol aparte în aceste proceduri ar putea reveni testării cu poligraful.

În general, poligraful este un înregistrator mecanico-pneumatic al modificărilor de tensiune arterială, pulsului şi respiraţiei, suplimentat cu un modul pentru înregistrarea reflexului galvanometric al pielii şi cu un senzor adiţional pentru înregistrarea activităţii musculare, în special a presiunii musculare exercitate de antebraţul, coapsele şi picioarele persoanei testate. Fiecare parametru psihofiziologic înregistrat grafic de către detectorul de minciuni prezintă anumite caracteristici specifice analizate şi interpretate de către un specialist.

Poligraful nu înregistrează minciuna şi nici nu constată veridicitatea informaţiilor oferite de către subiect. În fapt, poligraful înregistrează modificările fiziologice ale organismului în timpul variatelor stări emoționale care însoțesc simularea. Tehnica poligraf nu face altceva decât să depisteze emoția în mod indirect prin surprinderea reacțiilor persoanelor testate, care implică mecanisme fiziologice. Intensitatea reacţiilor ar fi proporţională cu intensitatea emoţiilor subiectului (de exemplu: intensitatea sentimentului de culpabilizare al subiectului datorită matricei infracţionale).

Detectarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf a debutat ca un mijloc special de investigaţii. Precedentul utilizării poligrafului în cadrul acţiunilor speciale de investigaţii datează cu anul 1917 - demascarea unui agent german de către serviciul de contraspionaj al SUA.

Debutând ca mijloc special de investigaţii în anul 1917, metoda testării cu utilizarea poligrafului s-a dezvoltat şi s-a afirmat timp de mai mult de 90 de ani, ca metodă fundamentată ştiinţific, credibilă, eficientă în prevenirea şi combaterea criminalităţii, integral umană, etică şi non-violentă. Metoda nu lezează viaţa, integritatea şi securitatea persoanei examinate şi nu-i prejudiciază onoarea, libertatea şi demnitatea.

Actualmente, testarea cu utilizarea poligrafului se utilizează în mai mult de 75 ţări. Lideri în aplicarea metodei poligraf sunt SUA, Canada şi Japonia. O experienţă vastă în aplicarea testelor poligraf este acumulată de Rusia. Poligraful se bucură de popularitate în mai multe ţări ale Europei (Belarus, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Ucraina, Ungaria). Totuşi, pentru corectitudine, trebuie să remarcăm că în lume, inclusiv în Europa, există țări în care utilizarea poligrafului este practic interzisă (Australia, Germania, Austria).

Ţările lumii au abordat modele diferite în reglementarea juridică a utilizării poligrafului:

  • reglementarea utilizării poligrafului printr-o lege specială separată (Statele Unite ale Americii, Lituania și Republica Moldova);
  • reglementarea utilizării poligrafului prin dispoziţii legale speciale incorporate în legi aplicabile unui spectru mai larg de raporturi juridice (Polonia, Ungaria);
  • reglementarea utilizării poligrafului prin acte subordonate legilor (Belarus, Rusia);
  • nereglementarea propriu-zisă, însă aplicarea în practică reieşind din cadrul legal existent care nu conţine prevederi restrictive exprese (Letonia, Ucraina).

Actualmente, poligraful este utilizat într-o multitudine de domenii, cele mai esenţiale fiind:

  • activitatea specială de investigaţii;
  • investigaţiile interne;
  • screening-ul personalului.

Poligraf screening-ul este testarea personalului (candidaţilor şi titularilor de funcţii), realizată în scopul optimizării selectării cadrelor, aprecierii personalului şi identificarea preventivă a eventualei neloialităţi.

Screening-ul se utilizează:

  • la selectarea personalului;
  • în cadrul verificărilor planificate ale angajaţilor;
  • în cadrul verificărilor selective (neplanificate) ale personalului.

Ultimele două tipuri de verificări sunt axate asupra profilaxiei delictelor şi eventualelor cazuri de neloialitate ale personalului, astfel dând de înţeles angajaţilor că angajatorul ţine asupra loialităţii ca valoare corporativă.

De obicei, în cadrul verificărilor cu poligraful sunt evaluați următorii factori de risc:

  • motivele negative pentru candidare la funcţie;
  • dependenţa de alcool;
  • dependenţa de droguri;
  • contraindicaţiile medicale tăinuite;
  • denaturarea datelor din CV;
  • manifestări antisociale în comportament, inclusiv coruptibilitatea;
  • contactele (de serviciu şi personale) cu elemente criminale;
  • contactele (de serviciu şi personale) cu organizaţii concurente.

În procesul de testare cu utilizarea poligrafului a personalului, trebuie să se ia în consideraţie eventualele riscuri ce ţin de condiţiile de testare, persoana testată, poligrafologul, specificul testării personalului.

Însă, aceşti factori pot fi anihilaţi prin:

  • respectarea riguroasă a cerinţelor metodice;
  • asigurarea condiţiilor adecvate testării;
  • asigurarea independenţei şi calităţii poligrafologilor;
  • utilizarea tehnicii (poligrafelor) performante şi conforme.

Bineînţeles, metoda este aplicabilă personalului sectorului justiţiei, nefiind careva restricţii în acest sens nici în standardele internaţionale, nici în dreptul intern. Metoda trebuie să fie una obligatorie pentru a accesa funcţii sau pentru continuarea mandatului.

Totuşi, reieşind din relativitatea concluziilor, rezultatele testării nu trebuie să fie unicul motiv pentru neangajare sau pentru eliberarea din funcţie a titularului funcţiei, precum şi nu poate să servească în calitate de probă în vreo procedură pornită împotriva angajatului.

Testarea cu utilizarea poligrafului nu trebuie să substituie verificarea tradiţională a titularilor funcţiilor şi a candidaţilor. Rezultatele testului poligraf nu trebuie să substituie back-ground-ul profesional şi profesionalismul.

Este recomandabilă testarea obligatorie (şi nu benevolă) pentru toate categoriile de angajaţi ai sectorului justiţiei din mai multe motive. În primul rând, reieşind din relativitatea rezultatelor testării, aceasta nu ar trebui să avantajeze o persoană în raport cu alta într-un concurs. În al doilea rând, persoana care a solicitat în privinţa sa testarea, ar putea fi privită cu anumite suspiciuni într-un mediu care nu veghează asupra integrităţii. Astfel, procedurile nu vor imprima o schimbare la nivel general în sistem. În al treilea rând, testarea benevolă ar putea să nu fie solicitată. Astfel, se va ajunge la punctul din care s-a plecat: politici declarate, însă realmente neaplicate.

În mod paradoxal, Republica Moldova, fiind una dintre puţinele ţări care au dezvoltat o lege specială în domeniu (Legea nr. 269 din 12.12.2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf)), în mod practic nu o aplică. Nu este adoptat cadrul normativ subordonat legii. Nu este înfiinţată Comisia de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului. Nu sunt adoptate reglementările metodice de rigoare.

Punerea în aplicare a testelor poligraf în privinţa reprezentanţilor sectorului justiţiei va necesita un complex de acţiuni multidimensionale (normative, metodice, organizaţionale, tehnice).

Urmează câţiva paşi în acţiune:

  • îmbunătăţirea şi completarea cadrului legal, inclusiv punând sub incidenţa legii şi judecători, şi procurori;
  • înfiinţarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului;
  • elaborarea şi adoptarea cadrului normativ subordonat legii şi normelor metodice;
  • formarea poligrafologilor şi asigurarea tehnică;
  • acoperirea cheltuielilor de implementare;
  • informarea personalului.

Un imperativ este asigurarea independenţei poligrafologilor. Aceştia nu ar trebui să fie dependenţi de iniţiatorii testării, cea mai potrivită fiind încadrarea poligrafologilor în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate, testarea urmând să facă parte din verificarea efectuată în condiţiile Legii nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice. Testarea ar putea fi repetată cu o anumită periodicitate (cel puţin o dată la 5 ani), precum şi să fie efectuată la promovarea în funcţie a agentului public. Acest model ar permite şi organizarea formării poligrafologilor în cadrului Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate.
 
Deşi investigarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf nu soluţionează întreaga problematică a calităţii reprezentanţilor sectorului justiţiei, metoda are un potenţial de valorificat în procesul de recrutare şi verificare a personalului prin focalizarea asupra integrităţii care trebuie să devină valoare-cheie a sectorului.

Mariana Kalughin,
expert,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2013-09-16 17:17
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.